Acasă » Ştiri » 2010 » 1 Iunie: Pelerinaj la Mănăstirea ,, Mariapocs” din Ungaria »

Eveniment:

Anul Credinţei
11 Oct. 2012 - 24 Nov. 2013

Anul Credinţei 11 Oct. 2012 - 24 Nov. 2013

Contact:

Biroul Pastoral Eparhial pentru Laici

Adresă:
Str. Mihai Pavel, nr. 4, ap. 11
410210 - Oradea
România
Telefon: 0259.436.492
Mobil: 0743.911.283; 0743.630.969
Fax: 0259.430.509
Email: bpploradea@yahoo.it

Pelerinaj la Mănăstirea ,, Mariapocs” din Ungaria


Pelerinaj la Mănăstirea ,, Mariapocs” din Ungaria

Reuniunea Mariană a Eparhiei de Oradea a încheiat Luna Preacuratei, duminică, 30 mai, printr-un pelerinaj la Mănăstirea ,, Mariapocs”, în ţara vecină.

Organizat de Reuniunea Mariană împreună cu Biroul Pastoral Eparhial pentru laici, pelerinajul a primit binecuvântarea PS.Virgil Bercea.

Sunt mai multe motive care ne-au condus pe noi marianiştii la acest pelerinaj: doream să mulţumim Preacuratei pentru multele daruri primite în decursul celor aproape o sută de ani de existenţă a R.M. în Eparhia noastră, doream să o cinstim într-un chip deosebit pe Sfânta Fecioară în una din ultimile zile din luna care îi este închinată şi mai doream ca prin puterea rugăciunii să fim mai uniţi între noi, ca, împreună, să putem servi mai bine Biserica noastră. Simţeam şi ca pe o datorie să cunoaştem biserica în care, în anul 1729, a fost hirotonit Inocenţiu Micu Klein.

Pelerinajul a fost un dar al Preacuratei. Abia conturată intenţia pelerinajului la Mariapocs, şi puterea Preacuratei s-a făcut imediat simţită; numărul pelerinilor creştea cu fiecare zi, ajungând la 250, marianişti şi credincioşi, pelerini din Oradea, Satu Mare, Stei şi Zalău, dar şi din Cluj şi Bistriţa Năsăud.

O zi de pelerinaj e o zi sfântă şi de neuitat, este şi o zi de noi începuturi spirituale...Erau cu noi mai mulţi preoţi:Pr.Paul Popa, Pr.G.Buboi, Pr.M.Vătămănelu, Pr.Adrian Podar, Pr.Sabin Cicşa, Pr.Sorin Roşca, care împreună cu PS. Péter Fülöp Kocsis, Episcopul Diecezei Greco-Catolice de Nyregyhaza, cu preoţii şi călugării Mănăstirii, ne-au condus fiecare pas al sufletului până ce, curăţit prin spovadă, a putut ajunge, prin rugăciune, aproape de Inima Sfână a Preacuratei, în faţa Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mariapocs.

În dimineaţa plină de lumină şi soare, de dorinţe şi speranţe, rugăciunea Sf.Rozar şi cântecele mariane au fost primul pas în drumul autocarelor. Sosiţi la Maripocs, după Rugăciunea în faţa Crucii, cu steagul marian în faţa am intrat în Mănăstire; urma Sf.Liturghie în limba română, Liturghia noastră. Si noi eram atât de mulţi, încât umplusem aproape tot interiorul...In jurul Mănăstirii, preoţii, prinrte care şi ai noştri, mărturiseau, alţii, în biserică, celebrau Sf.Liturghie. Privirile toate ne erau îndreptate spre Icoana făcătoare de minuni, ,,Icoana Maicii Domnului Negre Lăcrimânde”’; primul miracol al lăcrimării a avut loc în 1696. De-atunci Fecioara a încurajat lumea în momentele de restrişte şi miracolele vindecărilor nu au încetat. De acolo, de la Icoana cea Sfântă, a venit îndemnul de a îndrăzni să ne apropiem de Preacurata doar după ce, prin mărturisire, vom avea din nou sufletul curat.

Preasfinţitul Péter Fülöp Kocsisl, în cuvântul său, şi-a exprimat bucuria de a avea pelerini români la Mariapocs şi speranţa de a fi de-acum uniţi în rugăciune şi în puterea de a face binele, de a lucra împreună pentru Impărăţia lui Cristos şi pentru răspândirea evlaviei faţă de Preacurata.

A urmat, afară, la altarul deschis, biserica fiind neîncăpătoare, Sf.Liturghie în limba maghiară celebrată de Preasfinţia Sa şi de mai mulţi preoţi. Părţi din Sf.Liturghie erau în limba română, fapt ce ne-a emoţionat şi ne-a bucurat.

Dar bucuriile nu conteneau. Biserica îşi dezvăluia bogăţia de frumuseţi. Construită în stilul baroc, pe peretele din spatele altarului, se încadrează armonios imaginea Preacuratei în stilul reprezentativ al iconografiei bizantine din partea centrală şi de est a Europei.Pe un podium, în rugăciune şi tăcere, în ordine deplină, ajungem în faţa Icoanei. Fiecare pelerin are,,timpul” său ca să-i vorbească Preacuratei, un timp nemăsurabil cu mijloacele noastre, Amărăciunile, speranţele, dorinţele mulţumirile fiecăruia au fost cuprinse de inima şi mâinile Preacurate, tot sufletul l-am pus în mâinile Sfintei Fecioare, fără să uităm pe cei de acasă, Biserica şi Eparhia noastră, Reuniunea Mariană.

Mănăstirea Mariapocs este a călugărilor din Ordinul Bazilian, cum era şi Bixadul nostru de altădată; cei dintre noi care l-au cunoscut, au regăsit cu emoţie întreaga spiritualitate a Congrtgaţiei.

Pelerinajul nostru se apropia de sfârşit, soarele înclina spre apus. Ne despărţeam greu de Mănăstire, Icoana ne rechema, noi mai doream să îngenunchem în faţa ei... Sufletul deschis şi prietenia gazdelor întârziau plecarea ...Momentul miruirii a fost semnul despărţirii de Mariapocs, dar şi al promisiunii Reuniunii Mariane de a fi acolo de-acum înainte la Pelerinajul din 30 mai.

Înainte de înapoiere, am vizitat oraşul Nyregyhhaza, Episcopia, Capela Episcopiei, complexul Seminarului Teologic şi Catedrala din localitate.

Bogaţi sufleteşte, în drum spre casă, prin cântecul domol şi cald al Paraclisului i-am mulţumit Preacuratei pentru pelerinajul nostru marian şi pentru ziua plină de daruri pe care am trăit-o.

Reuniunea Mariană şi Biroul Pastoral Eparhial

Parteneri:

Arhivă foto:

Anul: 2012 » Eveniment: Exercitii spirituale la Carei » Titlu: 761.jpg

Anul: 2012
Eveniment: Exercitii spirituale la Carei
Titlu: 761.jpg